”But, I DON’T want to change!” (Dar, eu NU VREAU sa ma schimb!) Ce este de facut atunci? Cum adica nu vrem sa ne schimbam cand schimbarea este in bine? Are sens??
But, I DON’T want to change!” (Dar, eu NU VREAU sa ma schimb!) Ce este de facut atunci? Cum adica nu vrem sa ne schimbam cand schimbarea este in bine? Are sens??
Da, are sens… Daca ne gandim bine, majoritatii dintre noi nu ne place schimbarea. Sigur, putini poate ca o recunosc, mai ales in zilele noastre cand „schimbarea” este pe buzele tuturor, in multe tari (daca nu toate…) si in multe limbi. Pe aici ii zice „Change Management” dar eu cred ca mai reprezentativ este „Management of Change”. Eu cred ca, pana la urma, vrem nu vrem, schimbarea se intampla. Dificultatea cred ca este mai mult in cum conducem schimbarea si, pana la urma, cum conducem schimbarea fiecarui individ.
Ce ziceti de desenul atasat cu numele “The Challenges of Change”? Nu stiu daca vi sa intamplat vreodata, dar mie mi sa intamplat de foarte multe ori, in special in anii in care mergeam din fabrica in fabrica si trebuia sa „schimb” organizatia respectiva prin aplicarea conceptelor de Lean Six Sigma. 
” Eram trimis intotdeauna in fabrici si organizatii cu probleme mari ca altfel nu mi s-ar fi justificat existenta… Situatia era evidenta pentru mine pentru ca primeam cu saptamani inainte toti parametrii de afaceri, de productie, de calitate etc. Si deja stiam unde ma duc. Dar, ce este de neinteles este ca era absolut evident pentru fiecare persoana din organizatia respectiva ca lucrurile mergeau prost. Nu trebuiau grafice, sedinte, capete luminate pentru ca toti, de la mic la mare, erau cu toporul deasupra capului… (Mi-am adus aminte de fraza aceasta si cred ca se portiveste…)
Si o sa ziceti ca, imediat cum am intrat pe portile fabricii, toti, de la mic la mare, ma asteptau sa ma urmeze pe un alt drum care nu putea fi in nici un caz mai rau decat cel pe care erau ei. Hmmm, cine a crezut asta s-a inselat… Din pacate, natura umana nu este chiar asa de „predictable”… Din contra, mai ales la inceput cand nu stiam nici eu prea bine ce trebuia sa fac, cu cat incercam mai mult cu atat oamenii se impotriveau mai mult. Eu foloseam toate conceptele din Lean Six Sigma pe care le invatasem de curand, toti ziceau ca inteleg si ca vad beneficiile, dar, in momentul cand ma uitam in alta parte, tot cum stiau ei faceau… De la mic la mare…
O sa atasez inca o poza aici “The Change Curve” fara sa o explic deloc. Daca ar fi sa aleg o singura pagina din miile de pagini dintr-un curs de Lean Six Sigma, una singura numai care sa spuna tot despre care este de fapt dificultatea cea mai mare, nu o sa aleg niciodata un concept avansat de Lean si nici unul din statistica aplicata. 
As alege fara ezitare pagina atasata cu curba schimbarii..
As fi interesat sa aflu ce credeti voi ca inseamna si ce impresie personala va face?
”But, I DON’T want to change!” (Dar, eu NU VREAU sa ma schimb!) Ce este de facut atunci? Cum adica nu vrem sa ne schimbam cand schimbarea este in bine? Are sens??
Loading ...
But I DO love to change myself and others, whenever possible!
Felicitari, Mugur!
Si pentru limba romana, si pentru subiectul abordat!
Raspunsul posibil al meu la penultima intrebare ma duce cu gindul la bancul cu Bula care nu intelegea de ce era suparata batrinica pe care tocmai o ajutase sa treaca strada!
In ceea ce ma priveste, toate schimbarile pe care le-am facut in viata mea au avut ca punct de declansare intilnirea cu un om providential – fie in persoana, fie prin intermediul unei carti sau a unei teorii semnificative pentru momentul la care ma aflam in viata mea, de aceea eu cred ca schimbarea poate aparea doar precum vegetatia spontana – daca exista conditiile indeplinite – seminte, sol, apa si vreme buna, plantele cresc, fie ca vrem noi sau nu, fie ca este sezonul lor sau nu (anul acesta nu stiu cum va fi, dar intr-un an in mai ma uitam la pomul inflorit din fata casei, peste care ningea cu fulgi mari si desi). Daca ceva lipseste, potentialul existent nu produce rezultatele asteptate, indiferent de cit de minor este elementul lipsa.
Tot ce putem face – cred eu – este sa cream conditiile favorabile si sa speram ca schimbarea va fi cea dorita de noi, nu cea in directie inversa.
Mai este o problema – cred eu – de obicei prin schimbare subintelegem schimbare la nivel organizational sau de sistem, cind in fapt schimbarea (de fapt intensitatea si amploarea schimbarii) se poate produce doar daca se accepta schimbarea la nivel individual. Iar aici intram in teoriile sociologice cu agentii de schimbare si masa critica dintr-un post anterior – care pot sa influenteze ritmul schimbarilor, dar nu le pot face sa fie sustenabile.
Din nefericire (punctul meu de vedere!), totul depinde de individ. Chiar daca se spune ca cel mai bun dintre indivizi va fi intotdeauna invins de un sistem prost, inversul nu este valabil, pentru ca nu se poate concepe ca ar exista un sistem bun care sa includa doar indivizi putin “buni”.
Dar, ca optimist ce ma cred, partea buna este ca avem mult de lucru pentru a face o schimbare si ca nu trebuie sa incepem de la general la particular cind putem incepe cu propria persoana si apoi, cu experienta eventual buna obtinuta, sa perseveram in relatiile cu ceilalti.
Sa spun si partea ce tine de abordarea pesimista? Poate cu alta ocazie – azi ma simt prea bine ca sa ma gindesc la ceva ce ar putea sa nu mearga bine!
Merci Cristina pentru comentarii. Intr-adevar, asa cum spui tu, degeaba vorbim de schimbari la orice alte niveluri mai sus decat… individual… Nu mai vorbesc de tari si organizatii si similare. Chiar si intr-o familie de 3-4 oameni, “familia” nu se schimba decat daca schimbarea este la nivel de persoana.
Bineinteles, tot asa cum ai spus tu, este mai usor sa creezi conditiile propice schimbarii dorite cand vorbim de 3-4 oameni fata de sute, mii sau milioane. In plus, o familie are deja multe lucruri in comun, este mai coeziva si comunicarea este (sau cel putin ar trebui sa fie…) mult mai eficienta si apropiata decat doi colegi de servici.
Si iar ai dreptate cand spui ca multe schimbari se intampla oricum, fie ca vrem noi sau nu, pentru ca omenirea merge inainte. De aceea am spus ca eu cred ca este mai important cum conduci schimbarea decat orice altceva. Bineinteles, considerand ca cel sau cei care o conduc stiu si ce fac… Este diferenta de care vorbeam dintre Change Management si Management of Change. Mica diferenta din punct de vedere al limbii, dar eu cred ca este mare din punct de vedere al intelesului.
[...] continuarea unei discuţii începute pe un alt blog (”But, I DON’T want to change!” (Dar, eu NU VREAU sa ma schimb!) Ce este de facut atunci? Cum …, mă tot întreb de ce unora nu le place [...]